M-am gândit la o serie de motive pe care să ți le prezint, în ideea de te convinge să călătorești cu we Explore în Socotra. Am realizat apoi, contrar tehnicilor de marketing și vânzări, că este mai bine să renunț la ele. De ce? 

​

Pentru că Socotra nu este o destinație pe placul tuturor. Doar că cei care o plac, o fac pentru toată viața. Cei mai mulți dintre ei, asemenea mie. 

​

Am mers prima dată în Socotra la îndemnul soțului meu. Îndemn sună frumos, mai degrabă "luată pe sus" se apropie de realitate. Când l-am întrebat dacă nu sunt probleme de securitate, mi-a spus că doar pe continent. Insula se află la vreo 500 km distanță de partea continentală a Yemen-ului. În plus, ultimul conflict armat din Socotra a avut loc cu mai bine de o sută de ani în urmă.  M-am convins de asta în ambele mele vizite pe insulă.

​

În noiembrie 2022 am ajuns în Socotra cu multe îndoieli.  La vremea respectivă nu se auzise prea mult de Socotra în România. Eu nu auzisem deloc. Ba mai mult, am fost în primul grup de români veniți printr-o agenție de turism din România care a vizitat Socotra. Acea agenție nu este we Explore, însă îi sunt recunoscătoare managerului respectiv că astfel am ajuns în Socotra. Prima mea întâlnire cu Socotra m-a transformat în co-fondator la we Explore.  Mi-am dorit și îmi doresc să împărtășesc experiențe din călătoriile mele, trecute și viitoare. Până în prezent, am acumulat experiențe din aproximativ șaizeci de țări, fără a îmi propune neapărat să ajung în toate.

​

Continui cu îndoielile, care au stat cu mine în aeroportul îngrămădit și oarecum haotic, în curtea sa în care oameni, mașini și capre se mișcau într-un vals pe care Strauss l-ar fi apreciat, dar nu l-ar fi considerat demn de întâlnirile regale din Austria. De fapt, nici nu ar fi fost, deoarece Socotra nu este o destinație luxury.

​

Din contră, drumurile sunt, dacă sunt. Călătorim doar cu mașini 4x4 care trec peste râuri, prin văi abrupte și canioane, peste bolovani neprietenoși și pe lângă turme de capre, vaci și cămile. Doar astfel ajungem la dunele impresionante, la laguna cu un albastru greu de crezut și de acolo la omul peșterii, la piscinele naturale, la satele beduinilor aruncate pe vârfuri de munte și împrăștiate de vânt, la drumuri care urcă spre peșteri răcoroase și la alte locuri pe care le pregătesc pentru cei care își doresc să ajungă sau să revină în Socotra.

​

Vegetația este relativ săracă, specifică climatului arid. Și totuși, aici ai ocazia să vezi singura pădure de arborii sângele-dragonului din lume, alături de multe alte specii pe care doar Socotra e norocoasă să le adăpostească. Iar când te saturi de blood-dragon tree, deși e foarte posibil să nu se întâmple prea curând, poți culege bobițe de rășină din arborii de tămâie, care să îți parfumeze mai târziu casa. 

​

Cei mai mulți copii sunt desculți, zâmbitori și prietenoși cu străinii, mai ales în satele în care turiștii rar ajung.  Acești copii, alături de alte personaje fantastice ale Socotrei m-au inspirat să scriu a treia mea carte pentru copii - "În căutarea Zânei Măseluță". Dar lăsăm povestea aceasta pentru serile la cort, strânși în jurul focului ce trosnește și dansează sălbatic în fața noastră.

​

Hotelul de trei stele în care am stat ar putea avea cu indulgență două margarete la noi. Corturile în care am campat în cea mai mare parte a nopților sunt simple. Sub cel mai frumos cer din câte am văzut vreodată, mi-au fost cea mai frumoasă casă pe care o poți avea în Socotra.

 

Mâncarea este și ea simplă, gustoasă și proaspătă. Avem propriul bucătar cu ajutoarele sale ce călătoresc cu noi peste tot pe insulă și ne pregătesc fiecare masă. Orezul este de bază, la care se adaugă legume, pește pescuit cu câteva ore înainte să ajungă în farfuria ta, carne delicioasă de pui netratat cu antibiotice și hormoni de creștere, coaste de berbecuț sau carne fragedă de ied. Să nu mai zic de lipiile coapte în fiecare dimineață pe plită sau de fructele zemoase din meniul zilnic, alături de ceaiul cu mirodenii, un fel de masala chai pentru cine a încercat. 

​

Iar oamenii, ca peste tot, se nasc, iubesc, iar dacă au noroc trăiesc, apoi mor. Doar că oamenii din Socotra mai au ceva, un ceva pe care cu greu îl mai găsești în zonele care se bat pentru topul celor mai vizitate locuri din lume. M-am convins de asta, fără să încerc să te conving și pe tine.

 

Singura convingere pe care îmi doresc să ți-o transmit este să călătorești cu noi în Socotra cu inima deschisă! Iar dacă te interesează programul, îl găsești mai jos, cu mențiunea că o dată ce te afli pe insulă, nu te va mai preocupa. Te vei lăsa în vraja Socotrei, iar ea te va purta prin cele mai frumoase locuri ale ei, fără să simți că timpul există.

​

Îți mulțumesc că m-ai răbdat și că m-ai citit și te aștept să continuăm povestea în Socotra!

​

Pe curând,

Andreia

​

P.S. Ți-am lăsat mai jos un video din cea de-a doua mea vizită de pe insulă.